secs

Sunt pe plaja cu iubirea mea. Stam pe sezlong in timp ce viata trece prin noi. Timpul bubuie. Stam si soarele coboara peste ea si jur ca e cea mai frumoasa femeie din lume. E albastra. Si alba. Ca o sinagoga. Ca un tablou de Picasso. Frumoasa ca nimeni altcineva.

Dar eu nu as vrea sa fiu acum aici. In densitatea asta absurda. Oameni si haos. Drame. Familii. Nu.. nu aici. Cu ea as vrea sa fiu, e clar. Dar nu in creuzetul asta. Nu in cuptorul cu unde si microunde ma simt eu bine. Undeva prin munti, pe langa un lac.. sa jucam o tabla si sa avem lansetele la apa as vrea eu. Undeva lang o cabana sa stam pentru eternitate.

E greu sa rupem lanturile care ne leaga de realitate si mult mai greu pe alea care ne condamna s o traim. Un dunhill aprins. E tot ce a mai ramas pe vesnicie aprins langa mine. Si ochii ei plini de soare.

Are unghiile verzi. Si roz. Si rosii. Dracu mai stie de ce si a ales combinatia. Poate pentru ca eu mi am dorit. Poate ca i am cerut. Sau poate doar s a nimerit sa fie.

Zile si zile si zile. Mereu trecatoare. Mereu lasand in urma sperante si visuri. Mereu rescriind dorintele. Mereu alternand de la o stare la alta in plina distractie. Cine suntem noi sa ne scriem istoria? Am incetat sa hotaram pentru noi pentru ca suntem, trebuie sa recunoastem, niste fricosi. Fricosi si lasi. In curand va fi prea tarziu pentru altceva. Prea tarziu ca sa mai facem ceva. Prea tarziu ca sa mai iesim.si sa scapam si sa schimbam tot cacatul asta. Prea tarziu ca sa mai conteze ce facem.. 

Si te am lasat acum, prea smechera iubire. La soare. Cu ochii tai rosii si pielea ta albastra. Neytiri sau cum te cheama… alina ma tii