Arhivă pentru Februarie 2014

Un alt fel de lume (1)

Februarie 1, 2014

Sunt dezbracat pe plaja. Si e soare. La ora asta in Romania, in vechea viata este iarna si ninge si niste idioti s au omorat pentru apa sfintita. Stau pe un sezlong si imprejurul meu e un basm atomic: s au adunat sute de mii de femei cvasisecatuite de viata ratata, tolanite la soare ca niste covoare putrezite. As putea foarte bine sa sap gropi si sa le arunc inauntru. Nu mi ar spune nimic, nu ar misca un deget sa se ridice de acolo. Lipsa afectiunilor matrimoniale impinge femeia sa caute alinare in bratelor oricaror trecatori aflati in preajma la momentul oportun. Facem cunostinta. O cheama Ilda. E negresa si e din Canada. Probabil dintr o colonie nemteasca imi spun in gand. Greu de crezut ca stramosii ei au fost blonzi arial, cu ochi albastri si pula mica, dar asta face ca gandul meu sa treaca rapid de la o destinatie la alta. Are un costum de baie alb, alb mat, matase pura, adunat parca cu pipeta de pe crengile bolnavicioase ale pretioaselor omizi. James, ii spun, mintind in draci: Liverpool, Great Britain. Ohhh.. Beatles s Town, replica ea cu o stralucitoare intorsatura a privirii, pe care am vazut o de mii de ori la celelalte femei ale mele asa incat acum a fost cu usurinta sa realizez ca e interesata. Si atunci incepe… Si incepe. Sunt prins intr o conversatie dinamita, care ma obliga sa inventez nume si locuri la secunda si care ma condamna totodata sa ascult balivernele negresei despre casatoria esuata si despre epava de sot al ei, gasit mort pe campul fagaduintei in incercarea nenorocita de a intra in statele unite fara viza. O fi murit de foame, ii spun. Negrii au o slabiciune fantastica fata de mancarurile albilor, fara ca aceasta sa presupuna vreun argument rasial si o oroare celesta fata de rumegusul chinezesc. In ceea ce ma priveste, cand vine vorba despre mancare, mananc orice. Duc o viata de nomad, mereu flamand, mereu in cautare de carne, noua carne, oase moi, piele moale, abia desprinsa din cearsaf, cu ochii larg deschisi dimineata devreme, parca privind intaia oara la lume, pentru intaia oara in aerul respirabil, gafaind iremediabil stari, senzatii, sentimente. Suntem in Australia. Mereu mi am dorit sa vad Australia. Are intr adevar parfumul ei, asa cum i am spus atunci cand m a lasat in urma, in seara aia tampita de ianuarie. Daca as fi stiut atunci ca peste ani ca ma voi catapulta aici la 40 de grade, aici la o aruncatura de bat de locul in care Nadal pierdea finala aia memorabila cu Djokovic, aici unde se pescuiesc dorade de pe plaja, mi as fi trait ultimele clipe strangand o in brate, sufocand o practic de dragoste nemuritoare. Dar iata ma singur in compania unei negrese absolut mortale, gata sa descarc un container intreg de carne romaneasca de cal pentru a escalada kilimanjaro, la mii de metri inaltime, infingand steagul alb al pacii pe sfarcul ei intunecat, plecand capul intr o actiune inumana, lipsit de vreo glorie sau vreun trofeu: doar eu cu ea pe plaja asta. Dintr o anume perspectiva, totul ar avea sens, traiesc intr o viata in care nu s a legalizat consumul de marijuana, insa e tot mai pupat in cur condimentul pentru carne de porc. Slava domnului, exista Jack, exista Jim Beam si mult Salitos! Revenind, prietena mea se holbeaza la slipul meu, mi l scutura de nisip si zambeste ca un popa beat intr un salon erotic. E o sobolanca, imi spun. Narile i se deschid si scoate flacari vulcanice, daca va exploda voi fi realmente acoperit de cenusa aia vascoasa care te face s o iei randeaua cautand burlanul. Este foarte surprinsa ca am o erectie si intoarce capul razand, reactie idioata mereu surprinsa la americani cand sunt la camera ascunsa. Dar mana nu si o trage. O lasa sa zaca peste mine ca o bucata de carne macerata. Daca viata ar fi fara sfarsit jur ca as petrece asa milenii intregi. Trec peste un ceas doua, timp in care barmanul ma anihileaza cu melodii cretine, trec peste faptul ca Ilda mananca cocaina in timp ce da ochii peste cap ca si cum ar ejacula de foame surda.. Ah, foame! Da, mi e foame. Iarasi foame. As manca un carnat cu mult usturoi, cu mult sos, multa maioneza, stins, de ce nu, cu o Timisoreana rece. Aici lucrurile se infierbanta. Nu ma gandesc la nimic. Beau din pahar cat sa nu ma omor intr o clipa. Fumez eternul Dunhill si daca ea, leoaica mea ar fi cu mine, iar cu mine, poate ca as face o baie. Oceanul e intotdeauna un loc primitor pentru cei care sunt in cautarea viitorului. Am uitat de stres, am uitat de pastile. Prezentul e tot ce conteaza. Si euforia care iese din el si intra n mine. Plaja freamata de urletele pizdelor, e plina ochi cu fese albastre cazute de pe luna, din cer. Australia, ce vis… Ce speranta! Si dorada iesind din val, sarutandu ma frantuzesc cu botul ei efervescent. Si deodata Ilda, inca prezenta, aprinsa de un jar stins, poate din infern, aruncandu se pe mine. Nu e nevoie sa fac nici un gest, doar sa traiesc si sa fiu in erectie. Daca o sa fac asta, poate o sa mi aduca inca doua trei prietene. Se fute singura cu ciocanul meu. Imi aprind o tigara. Se insereaza si nu e nimic mai frumos decat sa te futi privind apusul, privind valurile care pleaca in loc sa vina, poate spre Romania, spre ea, spre Honey, cu vocea mea, glasul meu strigand o, chemand o la nesfarsit. 

Ilda ma termina. Se ridica si arunca peste mine un prosop. Long live Liverpool imi spune. Eu o salut cu miscare din strafundurile creierului, mimand diplomatia. Ce japita!!! Plaja se rarefiaza. Pizdele dispar in noaptea surda, umpland pana la refuz barurile din zona. E timpul sa fac o baie, sa ma imbrac si sa caut un karaoke. Drumul la hotel imi pare plin de sex nebun, de sex salbatic cu straini. Casa de pe malul oceanului e parasita acum. Ultima sotie a murit la locul de munca in aceeasi zi in care sotul ei s a sinucis aruncandu se de pe pod. Fara sa stie vreunul de decesul celuilalt. La naiba, Magdalene, imi spun. In cea din urma zi, taman cand ne am fi eliberat. Ce Dumnezeu crud. Magdalene a fost sotie de golan. Pana sa fie a lui s a futut cu tot estul, dar asta n a impiedicat o sa devina fidela. Asemenea unui pudel bolnav, s a solidificat pe un fotoliu si a facut din el loc de pelerinaj. Hibernarea in centrul universului a devenit un mit. Forma i s a defectat, transformandu se intr un monstru de o tona. Ca sa i bage inel la stomac a trebuit s o ridice cu macaraua. Cand a desfacut o, doctorul a vomitat grasime. Iar el, golanul, a slabit ca un manz trist, pierdut in gherele mincinoase ale iubirii. Si s a aruncat in neant. Cand ea se metamorfozase din nou in sirena. Ce ironie! 

La hotel lucrurile sunt mute. Nimic nou. Poate ca ar trebui sa joc la pariuri. La caini. O combinatie 2 cu 6. 10 dolari. Si castigul sa l ingrop in nisip cum isi ingropa cainii pretiosul os. De la fereastra o vad pe doamna Kent cantand la pula unui negru. Rade in timp ce i o ia in gura in timp pe domnul Kent ejaculeaza pasari pe trotuar la prostituate. O altfel de lume mi se dezbraca de petale. Pasesc inainte. Intru. In jurul meu cadavrele primesc a doua sansa. Suntem aici sa construim un imperiu paralel realitatii. Destinele care cuceresc subteranul, aerul de canal secatuit de oxigen. Respiram Azot, hidrogen, ozon si dioxid de carbon. Am devenit carnivori, foamea ne macina celulele, oasele ni se lichefiaza si iubim. Iubim etern ca niste supernove. Pizda s a dat din umbra. E limpede si clara si i se citeste biblia pe cute. Un afrodisiac ce va inghiti chinul, corvoada, intunericul. S a dat startul la haos. Si se defriseaza organe. In momentul asta deschid ochii. Romania. Forma. Haos. Australia e departe. Ilda e in marsupiu. Viscol si cod rosu. Si urmeaza urmeaza urmeaza…

Anunțuri