Miniclipe cu tine

iti ling ranile, baby, stii ca ti le ling
stii ca-ti ling fiecare centimetru de durere
cand imi spui „pupa sa teaca”
iti soptesc mereu ca n-avem nevoie decat de noi
pentru a merge mai departe
n-avem nevoie de nimic altceva, de nimeni altcineva
stii ca-ti soptesc din iubirea mea
cand imi spui „bate a mine”
iti ranile, baby, ranile tale, rani care nu se mai vindeca
si care te fac mereu sa privesti universul ca si cum nu ar fi al nostru
si care ti-au provocat teama, baby
si care, din pacate, nu se pot vindeca
dar eu continuu sa le ling pana cand o sa-mi spui
„telmina ca doale”….

Paduchiosule

ce-ar fi sa-mi spui pe nume de acum??? crezi ca poti sa faci asta?
dar cu ce ai mai fi special??pot sa-ti rostesc numele ore in sir, uite
daca spun pe litere r a z v a n – r-ul imi saruta buzele cu limba, vezi???
si pot sa-l spun si invers, uite – n a v z a r – si tot r-ul imi saruta buzele cu limba
cat esti de copila, paduchioaso…
nu sunt copila, mami cand pleaca de acasa si ma lasa singura eu nu incui usile cu cheia
si nici nu pun lantul, eu sunt curajoasa
nu am cum sa nu te iubesc, paduchioaso
nu-mi mai spune paduchioaso, asa o sa imi spuna toti colegii la scoala
vezi si la tine pe facebook, femeile au ras de mine
n-au ras, n-au fost atente, n-au inteles ce vreau sa spun…
au ras au ras au ras
nu plange pentru altii, paduchioaso, tu nu stii ca oamenii obisnuiesc sa se raneasca intre ei?
dar de ce fac asta, eu nu am ranit pe nimeni
nu stiu… probabil ca o fac neintentionat
daca o sa-mi mai spui paduchioaso, o sa-ti spun si eu paduchiosule
si de tine o sa rada mai multa lume, pentru ca pe tine te cunosc mai multi oameni
daca asta te face sa zambesti asa, spune-mi cum iti doresti
iti spun… paduchiosule
paduchiosule, paduchiosule, paduchiosule…

Paduchioaso

nu mai fi trista, paduchioaso, nu mai fi
o sa te fur intr-o noapte – cand nici nu o sa te astepti, iti dau cuvantul meu
ploua – sa-ti amintesti ca atunci cand ti-am dat cuvantul meu ploua
eu nu sunt niciodata mincinos cand ploua, paduchioaso
nu-ti cer prea multe, vreau doar sa nu mai fi trista
pentru ca nu o sa mai fii frumoasa daca o sa fii trista
o sa ti se stranga buzele, si obrajii, si ochii
si te vor durea falcile, paduchioaso
stinge televizorul, stinge laptopul, stinge lumina
vreau sa-ti spun ca te iubesc in liniste si intuneric
stinge fiecare culoare, paduchioaso
stinge totul
vreau sa-ti spun ca te iubesc cand timpul tace
sa-ti spun ca te iubesc, paduchioaso
sa-ti spun ca te iubesc

A mia oara

si ma indragostesc a mia oara
si iarasi de tine
esti singura care-mi da forma
si glas
esti singura care-mi albeste versul
si mi-l spala de sange
de mizerie
de ramas

si ma indragostesc a mia oara
de aceeasi tristete din ochii tai
esti singura care ma scoate
din impas
esti singura care-mi deschide cerul
si mi-l spala de sange
de timpuri
de ceas

si ma indragostesc a mia oara
si iarasi de tine
esti singura ce ma saruta noaptea
pe nas
esti singura care-mi deschide calea
si mi-o spala de sange
de arbori
de popas

insemne amare

vezi tu, nedreptatea cea mai mare a iubirii este ca intr-un final ajungem prieteni.
pareri despre viata. opinii natange, tembele, pentru ca niciodata nu vom fi pe deplin impliniti…
nici atunci cand langa noi se vor aseza, frumos, diferite perechi de ochi – fara soarta si ele.
cu siropul clipei implantat in firele carnii, vor incerca sa creeze aceeasi tridimensiune nostalgica si absurda
pe unde am poposit amandoi. nu-ti face griji, nu cant de regret. mai degraba de goliciune…
nu inteleg de ce visurile tale au fost intotdeauna transparente, ca un elastic tehnologic, aprins intamplator
cand unii intervin si schimba drumuri. si eu am schimbat un drum: pe al nostru. dar l-am schimbat definitiv.
ce mai faci? nu eu te intreb, ceva din mine. si tot ceva din mine spera sa-mi raspunzi. poate doar cu un singur insemn,
care sa ascunda atatea fraze fragile si indepartate…
recunosc, am ajuns acum la sfarsit. adevaratul sfarsit. pana acum am mai avut sfarsituri, insa nici unul atat de concludent.
asta denota ca am fost niste fraieri, macar niste fraieri.
te-am auzit in incaperea aia, te-am auzit cum coborai dintre stele si cum urlai, zvarcolindu-te in infinite pareri de rau
in infinite stampe vechi si straine.
te-am auzit si n-am stiut cum sa reactionez. am lacrimat si doar atat. mi-am strans pleoapele si-am respirat fara sa spun nici un cuvant,
strangand telefonul atat de ascuns pentru toti, ca un freamat de lup singuratic..
astazi semnez biletele de dragoste, uleioase ca un nud de negresa. uneori am senzatia aceste culori se vor strivi de pielea mea
si ma vor sa ingalbenesc dezbracat mai multe panze de timp. dar nu, nu cad. raman drepte si stinghere, indelungi ca niste paralele in univers.
n-avem planete de escaladat. n-avem nimic.
cand zbor in noapte spre vest, parca te vad prin stele, aproape… cu parul tau dezordonat si parfumat
astfel incat toate persoanele sunt cladite dupa chipul si asemanarea ta. o batrana imi rade scapandu-si placa dentara pe culoarul maroniu.
pentru o secunda de intarziere inca mai sper sa pot pastra imaginea intiparita in retine, pentru a o analiza mai tarziu.
ce-am ajuns? te-as intreba… ce ne-a retinut, mai tii minte? ce ne-a grabit? ce nu ne-a lasat sa ramanem?
unde am vrut sa o-ntindem? si dupa cine ne-am luat? cata ironie in acest zambet si cata parere de rau…
pentru ce, care a fost scopul acela suprem care nu ne-a dat voie sa traim?
vezi tu, nedreptatea cea mai mare a iubirii este ca intr-un final nu mai ajungem nici macar prieteni…

Dragoste cu palme albe

dragoste cu palme albe
iscalita-n tample arse
plang poete…
dupa plase

–––-

coaste-n sange – pe borduri,
ricosate din sosele
adunat-au lacrimi moarte
investite prin inele
plang amante
pe sosele
flescaite in parbrize
si atele

flori de pantec – implantate
verzi…departe
suflete pasind pe brize
desirate
plang doi fetusi…
plans de stele
nedreptate

–––-

dragoste cu palme albe
prinsa in autostrada
plang poete, plang amante
pe zapada
stau doi fetusi plansi intr-altul
pe o lada, dupa brize
in parbrize
desirate coaste-n sange
plansul plange…

Sunt roman

La ce folos ca patria sa-mi las?
In urma, dupa alte zari
Picioarele m-ar trage spre plimbari
Dar inima si gandul spre impas..

La ce folos canta-voi fara glas?
In urma, pentru calator
S-aduc spre el tangou-ul din folclor
Cadoul ce-l primim de bun-ramas..

De la strabunii ce-l cantau la pas..
Uitand complet de jale si de dor
Mi-e inima al patriei izvor..
Si niciodata nu o sa mi-o las!!!!

Sunetul spermei.. Impreuna!

Sa traiesc in Parisul tarfelor
sau undeva la tara in Marea britanie
printre vacile de rasa si cainii vagabonzi irlandezi
ori in Berlin, in pesterile urbane naziste
jucandu-ma poker pe fesele lui Marylin Monroe?
in cazemate solitare din magma Carpatilor, cu capra neagra pe post
de papusa gomflabila si ursii brasoveni cu pistoalele indreptate
spre mine de fiecare data cand aprind o tigara?
Unde sa traiesc bine? Pe umerii tai plansi si mangaiati de alte inele?
sub aripile tale topite de aerul biblic si privirile inocente pe care mi le-arunci
ori de cate ori vrei sa pari indragostita?
sub rotile de tren in care te ascunzi ca o fetita cu chibriturile lingand pe gingii
realitatea: E Baby? Nu e Baby? Cu trifoiul norocos intre palme.. Ma iubeste? Nu ma iubeste?
Mi-o trage? Nu mi-o trage?
Cum sa traiesc bine? Cu gratia pasilor de flamenco in picioare dupa cei zece ani
in care trebuie mimat pentru a provoca o banala erectie masculina?
Unde sa traiesc bine? Pe nisipul rosu mediteraneean si apa ca spirtul, in care daca intri
ai senzatia ca te ustura curul si ca alcoolul acela merita sorbit intr-o seara
si strecurat prin paine?
in America, intr-un bordel, cu un vin inainte gandindu-ma la literaturi in timp
ce o pustoaica de 13 ani mi-o suge fara sa inteleaga ca pula e facuta pentru femeile
cu blanuri si matasuri imprejurul spatelui?
la o masa cu o femeie de 24 de ani care intre timp va deveni mama si-si va conduce
bebelusii la gradinita din coltul orasului, va astepta autobuzul sa se intoarca
la viata de casnica, nu inainte de a schimba cateva vorbe cu ginecologul
care-i va spune ca uterele i s-au batut de timp si cea mai buna solutie e laptaria
de la ruleta?…
Sa traiesc intr-o Romanie romantica precum brizele eminesciene in fumul gros al mertanelor
de pe soselele aglormerate si autostrazile suspendate din Bucuresti?
Cum sa traiesc? Cu pletele in vand si ochii caprui in ceata de la malul marii negre.. acolo
unde penisul e alb ca zapada si barbatii cad imbatati de valurile de coniac – peste digurile
surde si chefalii de toamna?
Unde sa traim impreuna? In vis la tine.. atunci cand te intorci si te gandesti la cum ar fi
sa ne-o tragem in fiecare seara in care locuim impreuna, printre sunetul hainelor din sertare
si biletelele de adio de pe frigider?
Cum as putea sa traiesc bine? Cu ochii beliti la tipele de la cablu si de la ghiseele din gari straine
care nu stiu decat sa suga in spatele cortinei, desi viata arata altfel la lumina lunii?
intr-un noiembrie zguduit si urlat prin gripe de porci, fara beatles si ninsori, bucurandu-ne ca prostii
de vremurile in care universul ne plange sub pielea lui, tacerile?
Cu atata vin vechi ramas nesorbit si atatea plecari amare ramase nesemnate, incat merita sa le-o tragi anal
tuturor jegosilor care-au ajuns cu pile in rai?
Pescuind visari de la etaj, jucand jocul mortului – sa m-arunc, sa nu m-arunc? dar parca ii vad pula popii
cand o spovedeste pe nevasta-mea in timp ce ma ingroapa…
parca il vad .. in toata splendoarea lui, cautand cuvinte din biblie, asternandu-le la botul cucoanelor credincioase
care si-ar vinde sufletul pentru altarul boem din pantalonii parintelui Ciprian…
Banuiesc ca nu se poate trai bine in acest rahat cotidian, decat atunci cand cerul isi lasa petalele
pe patul din mijlocul parcului si isi bea berea inainte de culcare
si ne poarta pe amandoi in rondouri .. si ne amesteca in savarani si tiramisuri, invatandu-ne
sa ne iubim alternativ, ca o poveste paralele cu cea deja scrisa….
banuiesc ca nu se poate trai bine decat atunci cand pleaca berzele cu inimile noastre
legate, lasandu-ne in priviri amintirile lor timpurii!!!
nu se poate trai bine decat atunci cand.. ramasi fara cuvinte si timpuri
vom incerca sa ne atingem cu iluzia ca am ramas impreuna.. chiar daca nu mai stim nimic
unul despre celalalt din ziua nuntii noastre..
Amin!

Preludiu

astfel ca iluziile ni s-au spart – cernand peste noi
indoiala plecarii…
si sarutand-o am realizat ca buzele ei miros a mare
iar toate cuvintele pe care mi le spune inseamna capat al lumii..
ne lungim pe covor si suntem la fel de virgini ca la-nceput
picioarele fredoneaza si canta clapton in surdina
si ochii albastri au colorat deja clipa
lasandu-mi fortele sa se adune si sa creeze curcubeul
o sarut usor, privirile ne cauta stinse
glasul ii tremura – huuuuuuu, ca o briza a momentului
a verii. Gatul ii miroase a flori de cais
palmele ni s-au unit in aer si cobor
pana cand sfarcurile imi cladesc palatul si timpul nu mai are iarasi
nici o importanta.
ploua cu umeri si spatiul restrans devine un living ametitor
in care atingerile sunt dulci si canapeaua fierbe ca o cafea
si tremuram – si tremura – si tremur
ne-am schimbat mult. ingerii ne privesc ca niste umbre moarte
fara sa mai aplaude ca in trecut
si stau in lumina fara perdele, iar Dumnezeu ne binecuvinteaza sentimentul
pantecul ei  moale ca saltea cu apa
e toamna ce-si arata in ferestre, frunzele
cobor adanc! pana cand limba mi se loveste de uterul incins al Vezuviului
si parca-i sarut frantuzeste, inima
nu mai exista reguli… doar idei
si ele ne lovesc in tample si ne conduc spre intunericul raiului
asternut peste noi.
coapsele ii rad, prosoapele au cazut, ceilalti dorm
in camin arde focul, iar noi spargem destinul
cu sunetul nostru.
intru in ea ca-ntr-o moschee fara mohamed
si clopotele bat singure la fiecare secventa moliftica
ies din ea si clopotele se opresc dur si rece
altceva n-are rost..
ovarele s-au spart si deseneaza bulevarde pentru noul rau divin
ce va sa vin
o mantie ne-a ascuns prin paduri negre si dese
scotandu-ne la capat impreuna
pielea ii miroase a valuri si scoici
iar eu imi caut trupul pe nisip
ca un leu pictat la granita timpului
ca un leu ranit de fragmentarea trecutului
ca un leu in miezul iubirii solare!
apoi ne-am imbracat si-am ratacit…
fara tigari si fara vreun punct de reper!
i-am prins fotografia in dinti inghintindu-i imaginea
in bucati – pentru renasterea ei intreaga
in al treilea mileniu.
ce-o mai fi facand fara mine si dunhill – nimeni nu stie
doar ca si acum marea miroase, invechita, a ea…

Fara sfarsit

Hai sa fugim. Hai sa-i dam dracului pe toti. Nimic nu mai conteaza. Hai..
lasa-ti acasa barbatul, copii, telefoanele, tot. Hai.. plange omenirea pentru noi
plang ingerii tai, plang femeile mele albastre, plang rotile de tren..
Hai, uita-i. Imbraca-te, am iesit. Sunt afara. Nu e frig. Saruta-i acum pentru ultima oara
ia-ti ramas bunul cuvenit. Pe frunte. Si pe el tot acolo. Nu mai plange.
Lasa-l dracului de ramas bun. Ce? Avem bani! Hai ca a inghetat Parisul. Maine o sa murim..
maine o sa ni se faca dor unul de celalalt iarasi. Hai ca nu mai putem trai asa.
Sunt al tau. Numai al tau, doar stii! Stiu ca-ti plac ochii mei. Haide, Barcelona ne asteapta
cu cracii in tavan si noi sa-i scuipam coji de seminte pe strazile boeme si tembele..
Cum de ce? Asa fac romanii. Hai ca vom sapa tunel si vom iesi im mijlocul Pacificului
doar noi doi si rechinii. Nu! Nu uit de tine. Nu uit sticla. Stai calma. Hai.. esti atat de sexy
noaptea asta geroasa dezgroapa mortii. Suspin fara tine. Sunt nud la capatul lumii. Hai, nu mai am
aer. Nu mai am destin. Lasa-l incolo de ruj. Ne asteapta masina. Ploua. Surd. Ireal. Rosu.
Negru. Ploua incolor. Ploua si milioane de fiinta ce-ti seamana imi fac cu mana. Nu e serenada
nu e literatura. Stii ca pot sa fug cu tine. E realitate. E viata. Ciupeste-te. Plecam curand..
Nu sunt beat. Sunt mai treaz decat Iisus. Sunt mai treaz decat Obama. Sunt mai treaz decat Traian..
Cum care Traian? Basescu.. Esti frumoasa. Ii spun noptii mele. Sotia mea se va reincarna in tine
vreau sa-mi nasti copii si sa-mi porti numele. Vreau sa-mi cresti soarta, sa mi-o hranesti cu tine
vreau sa ramai. Cu mine. Tot timpul. Nu-ti face griji. Nu ma arunc. Nu mi-am pus inca latul..
e devreme. E mult prea devreme. Plang paharele. Plang femeile mele albastre. Plang rotile de tren..
Hai lasa-i incolo de bani. Banii sunt niste rahaturi. Vreau sa fim saraci. Sa ne iubim postmodernismul
intr-un mod primitiv.Nu-ti mai vorbesc despre insula aia.. vreau sa traim la inceputurile genezei,
noi l-am nascut pe Dumnezeu. Noi. Noi l-am invatat sa vorbeasca si sa-si faca prieteni.
Noi i-am aratat cum sa joace fotbal, cum sa aplaude. Fireste ca e rapidist. Dumnezeu e mai rapidist
decat Corsicanu`.. Lasa. Nu mai vorbi. Ninge negru intr-o noapte alba. Hai sa fugim, masina e gata.
Hai ca a inghetat in mine tot, plamani, ficat, rinichi, genunchi, calcaie. Sunt acoperit de zapada
pe care mi-au facut-o cadou. Lasa copii! Lasa dracului tot. Haide, n-am chef decat de tine
si de buzele tale. Ne-o tragem in Roma. Sau in Sicilia. Oriunde ai chef. Hai repede. Ne-o tragem
pana vom ramane fara spermatozoizi. As vrea sa-mi nasti 25 deodata. Sa fiu pamantul pe care calci, cerul la
care te inalti, marea in care te scalzi, rochia care-ti acopera sanii, briza care-ti inunda pestera imperiala
si fesele dumnezeiesti. Vreau sa fiu sfarsitul drumului tau prin viata. Haide.. hai sa ne uitam familiile
hai sa ne uitam noua insine glasurile, hai sa nu ne mai vorbim. Hai sa ne sarutam. Hai sa ne grupam saruturile
cate doua-cate doua..ca la armata. Hai. Buzele noastre au depus deja juramantul. Stii ca m-au aruncat din rai
pentru ca le-am tras-o zeitelor din Grecia antica in numele lui zeus. Si-al lui Nichita. Si-al lui Iisus.
Si al lui Kurt. Cum care Kurt? Cobain. Hai, iti place Nirvana. Fa-mi un streaptease la bara – pe luna. Ridica-ti fusta
si ridica-mi stelele. Arunca-mi cometele. Danseaza-mi in continuare pe luna. Hai, in noaptea asta o sa vedem Parisul. Hai
sa lasam dracului totul. Lasa-ti barbatul. Lasa-ti destinul. Romanul. Lasa-ti stiloul, fotografiile.
Hai. Plang sticlele de Jack pentru noi. Plang terenurile de tenis.Plange Federer. Dracu mai stie de ce.
Normal ca te-astept. Sunt afara. Nu e frig. Sau e. Nu mai simt ce se intampla in aer. Imi dansezi
pe luna fara dantele si cizme. Esti numai fibra. Numai muschi. Numai carne. Te iubesc ca pe a
11 porunca. Te iubesc de dinainte sa scriu Biblia. Te iubesc in picioare, pe picioare, intre picioare
pe Everest, in Groapa Marianelor, in spatiu. In Tokio, in Beijing in Cairo. Te iubesc in vechiul testament
in noul testament in Playboy, in Cancan, in evenimentul, in telegraf. Hai. Grabeste-te, inchide la matrimoniale
copacii sunt goi, lumea e plina de rahat. Hai sa bem tonight. Alexandrion ca de obicei. Dublu. Cu gheata. Cola separat.
Nu amestecam niciodata. Asa. Simte-mi materia cenusie. Coloreaza-mi retina. Rupe-mi epiderma, nu mai am carapace.
Lasa-te in poala mea. Viseaza. Hai ca intarziem, vreau sa vedem Milano inainte de miezul noptii. Vreau sa mancam lebede
in Liverpool. Cum de ce? Asa fac romanii.. Nu… Si romanii totuna. Hai, in buzunar imi zvacneste globul pamantesc
pe care am uitat sa-l inchid aseara in sertar. Hai, o sa te ung dimineata cu crema. Esti frumoasa cum numa-n vis un inger se arata..
Lasa-l Eminescu. A cantat destul. Povestea noastra fara margini nu s-a scris. N-are autor. N-are Dumnezeu. N-are diavol.
N-are inceput. N-are sfarsit. N-are aripi. N-are penis. N-are sfarcuri. N-are trup in sine. Povestea noastra
e o poveste de suflet. Lasa-mi bratele. Iubeste-mi viitorul. Il impart cu tine la micul dejun. Vom mai trai si dupa moarte la fel.
Cum sa nu te iubesc.. Te iubesc fara margini. Albastru criminal. Rosu. Negru. Literar. Germanic. Tomnatic. Fara margini am spus.
Arunca-mi sticla. Am inghetat. Zapada imi digera talpile. N-am nimic in picioare. Vino. Incalta-ma cu tine. Sunt rastignit ca Iisus
intre doi talhari. Haide, coloreaza-mi drumul. Nu mai cunosc semnele de circulatie. Stiu doar fizionomia ta. Drumul din tine. De la intrarea
in tine pana la sfarsitul lumii. Pentru ca lumea se sfarseste acolo unde sfarsesti tu, iubita care-mi dansezi in fiecare noapte in secret.
Imi semeni in oglinda. Geometria pieptului meu e beat de tine. Desigur – si amorul meu. Fara trandafiri
acum! Vreau sa ne pierdem in mirosul de liliac – lila din gradina. Vreau sa ne invaluim in mister. Sa ne invaluim in black dunhill,
sa sorbim Black Label langa o Black Coffee si sa ne stingem cu un Carlsberg in ritmurile lui Queen– Love of my life, don`t hurt me..