Cand mori

Sunt in santuri, darling. Si e bezna. Ca si cand ti-ai inchis tu ochii, singurii care mai luminau un drum. Uite c-am intalnit capatul puterilor. De aici nu se mai stie.. Fiecare poate impusca ce-si doreste, iar eu imi doresc, iti jur, sa iau cu mine dincolo tot ce noi doi n-am reusit sa construim inca. Viata noastra iese din tine, baby, cu toata puterea ei monstruoasa, te vlaguieste, te intinde pe balcon cum intinzi pe sarma o rufa si nu-ti mai lasa nici macar stropul ala de sange care nu te abandona niciodata, care continua sa bata cu incapatanare pentru noi, pentru barba si pentru ochii care ti-au permis de atatea mii de ori sa te dizolvi in ei.

Vrei sa pleci. In fiecare seara lasi in urma cuvinte care isi au loc intr-un cufar antic, nu aici, nu cu mine. Desigur, imi spui ca pleci iubindu-ma. Ca si cum ai face cu mana dintr-un vapor la bordul caruia esti obligata sa te urci. Pleci iubindu-ma, sacrificandu-te tu insati pentru ca intre noi sa mai ramana, chiar daca lipsesti, iubirea asta. Vino, Finlanda, vino Helsinki cu hocheistii tai cu zambet gri si straluceste, fa-i lui baby viata mai frumoasa. Vino, Groenlanda, las-o pe baby sa-si construiasca bar intr-un iglu si sa imi scrie numai mie frumoasele ei povesti nemuritoare. Sa lasam prostiile, baby. Nu mai pot dormi. Si in acelasi timp nu pot fi treaz. Nu dorm, dar nici nu sunt constient. Sunt treaz si  inconstient. Ma adun de pe gresie ca argintul viu dintr-o toaleta. Sufar ca un caine, musc perna si-mi rup tricourile. Si mi-e dor sa visez pentru ca visul este singurul mod care ne mai ingaduie sa nu murim tristi.

Imi aprind o tigara. Ce conteaza unde suntem? La urma urmei nimeni nu e acolo unde isi propune, nu-i asa? M-a sunat Irina. Are un glas de futut girafe. Vrea sa ne intalnim in noaptea asta la hotel Ibis, unde se tine un curs de bune maniere in cuplu. E in ultimul hal de degradare, beata rupta si zace intinsa intre preservative si sticle de vodka. Dragule, mi-a spus, sa mi-o prezinti si mie pe imparateasa asta a ta, sa-i cunosc reactiile si poate intr-o zi o sa mi-o daruiesti si mie ca de barbati m-am saturat. Am un ghinion nenorocit care m-a urmarit intreaga mea viata. Am intalnit numai tipi cu pula mica.. Casatoriti, divortati, nazisti, sclavi.. toti cu pula mica. A ta cum e? Apoi mi-a spus sa sarut microfonul ca-si baga difuzorul in pizda si mi-a inchis brusc, la fel cum ma sunase. Ai retinut, Irina vrea sa te cunoasca. Daca te intrebi cum e, sa stii ca-i frumoasa. S-a nascut curva doar ca sa moara fecioara, dar nu recunoaste. A ramas bortoasa cu unul din Brasov care a parasit-o pentru o naveta de bere pe vremea cand berea era la fel de pretioasa ca aurul ( in visele lui cretine ) si noi nu ne cunosteam. N-a mai putut fi tandra cu nimeni niciodata, iar astazi isi alege femei cu care sa-si imaparta singuratatea, dominata de instinctul ala criminal care ne spune ca de casa poate fi numai femeia.

Am deviat putin. Mai esti aici? Probabil ca nu. Tu iti iei talpasita de fiecare data cand suntem reali. Poate si pentru ca realitatea inseamna sa-i gasesti celui de langa tine defecte care sa te desparta de el. Mi-e dor sa-ti vad ochii plini de valuri si picioarele de sampanie asezate pe mine. Mi-e dor sa te strang in brate, dar e atat de tarziu incat daca ti-as propune asta ai fi in stare sa ma rogi sa-ti strang umbra. Nu-i nimic. Eu sunt intotdeauna disponibil pentru tine. Sunt pentru tine cand nici tu nu esti. Imi misc degetele. Palmele. Daca deschid ochii, vad. Si-n acelasi timp aud orice zgomot, fiecare pas pe parchet, fiecare strigat de durere nemaintalnita, fiecare frana de masina, latrat de caine, foc aprins. Sunt viu. Tu imi spui ca sunt mort, baby. Probabil vrei sa spui ca am murit pentru tine. Cu alte cuvinte nu m-auzi nici daca bat la tobe langa tine, nici daca explodez ca bulele pe soare, ca vietile in sicrie, ca rahaturile alea de bomboane pe care le pune Patrick pe limba. Sunt mort pentru tine, baby.

Altceva nu-ti scriu. Doar ca intre noi a inceput sa ploua. Si ploua cu lei si leoaice, iubirea mea nebuna!