Archive for the ‘Povestiri’ category

Surdo-muta mea mica…

decembrie 5, 2007

Povestea incepea intr-o iarna. Cei doi se intalneau pe bancile umplute pana la refuz cu zapada. Imi vine sa rad , se intalneau pur si simplu din greseala , banal , absurd. Cei doi se intalneau , nu-si spuneau nici macar cum se numesc , faceau schimb de hartii si plecau. Il vedeam cum vorbeste la telefon. Avea atat de multa forta in maini si in voce incat ma intrebam daca nu cumva sunt gay. Iubeam acel individ , acel fel de a fi , acea stare de spirit , retrasa , ordonata , misterioasa si sumbra. O superioritatea de neegalat.

A doua zi inghetam numai ca sa le observ intalnirea. O vad venind , suava si galbena ca o papadie. Sincera in privirea ei solitara. Merge blajin , cu pasii inceti care scot un zgomot meschin lansat de omatul rece. Trece pe langa mine ca de fiecare data si iarasi nu ma observa. Sunt inexistent pentru ei , as putea sa-i urmaresc asa ani in sir , niciodata neputand sa-mi simta prezenta.

Si vine si el , inalt , cu pardesiul lung , acoperindu-i cizmele barbare , cu mersul lui angelic. Trece la randul lui pe langa mine si nu ma observa. Cei doi isi zambesc , isi inainteaza unul altuia cate o foaie si pleaca. Nici un cuvant , nici ea , nici el. Nici macar un pa. Ma deprima relatia lor. Traiesc pentru a le urmari progresul.

E timpul intalnirii. El sta pe banca , ea urmeaza sa apara. E la distanta. El isi modeleaza pentru ultima data foile frumos pregatite , pentru a putea sa i le daruiasca. Oare chiar sunt invizibil ? Acelasi schimb fara cuvinte ma uimeste si mai tare. Povestea lor este contemporana. Halal…..
…………………………………..
Ma fut in ei. Oamenii astia sunt chiar prosti. Imi vine sa ma duc sa-i iau de mana si sa-i pun sa vorbeasca. Vorbiti fratilor , faceti-o pe banii mei daca altfel nu va convine….
…………………………………..
O luna de zile si doar intalniri minuscule. Finisate rapid. Cateva secunde de zbucium si linistea de dupa gratii. Oameni morti. Chinuiti de talent. Suveniruri.

Sunt curios sa vad ce anume isi scriu. Nu voi reusi sa aflu niciodata.

Il vad pe el , la locul lor. E trist. Se ridica si face cativa pasi pana dupa colt. Se intoarce cu flori. Ce frumos. Un buchet mare de flori. El e atat de corect. Vorbeste la telefon si gesticuleaza in acelasi timp. Foaia alaturi , impaturita si pusa in plic. Asteptare colosala. Se ridica. Se aseaza. Asteptare enervanta. Sunt atent. Sunt mort dupa ei.
Vine ea. Vede florile,citeste si fuge. Mama lor de nebuni.

In cruda lui nesabuinta cade in genunchi.. Atat a fost. O floare si gata… ce rost…
Pleaca. Alerg in urma lui , l-as opri indemnandu-l sa se duca dupa ea. Nu pot.
Ma asez pe banca lor. Plicuri pe jos. Foi multe. Poezii. Declaratii si dorinte.
Citesc. Sunt un fals , un perfid. Relatia lor e atacata de mine…

Cad pe ganduri si raman asa. Probabil au trecut ore de cand am stat si am privit in zare. Luni. Ani. El nu citise…

Surdo-muta mea mica. Te mananca pizda. O sa te scarpin cu niste flori. Stiu ca nu se vorbeste asa cu o fata. Diplomatia mea nu ma lasa sa contiunui ce am inceput cu tine. Sunt un barbat corect. Presupun ca ai observat. Surdo-muta mea mica… te mananca pizda.

Tembelule era tatal meu. El imi daduse bani sa vin sa ma intalnesc cu tine. Te iubesc si nu stiu de ce ai fost in stare de asa ceva… probabil faptul ca poti sa vorbesti iti ocupa tot timpul… Mie nu !
 

Reclame

Jilava si momente cumplite….

noiembrie 28, 2007

Atat eu cat si el incercam sa punem in miscare acel mecanism. De regula se simtea mult mai destept decat mine si in ochii lui nu vedeam decat pofta de a ma invinge in fiecare lupta , in fiecare confruntare. Nu avea o strategie pe care o urma sau de care ar fi avut intr-un fel anume nevoie dar dorea ca sa castige indiferent de circumstante sau imprejurari. Ma temeam de puterile lui ascunse si chiar imi imaginam ca are puteri ascunse.

Tiganul isi tinea banii la ciorapi. Nu puteai avea acces la ‘lovelele ‘ lui , dupa cum le spunea , urmand o denumire stradala , neintelegand ca lovele e format din engleza lui love… Scotea doar la nevoie si doar atat cat ii trebuia , pentru propria persoana. Niciodata nu ar fi facut cinste cu ceva. Paradoxul pe care nu mi-l puteam defini , era acela ca nici nu primea nimic in schimb. Deci calculand in sinea mea , il gaseam totusi un tip corect.

L-am cunoscut in Barcelona. Avea un farmec total aparte. Brunet , cam de aceeasi inaltime cu mine , se modela dupa societate. Lucra ca ospatar intr-un restaurant cu specific romanesc. Romanesc doar cu denumirea caci nimic din ce se servea acolo nu era de pe la noi de prin tara. Intrasem in local cu scopul de a mai vorbi si in romaneste , pentru ca mi se acrise de limba spaniola. Pana peste cap.

Tiganul statea la o masa , unde isi servise singur niste paste , carora le savura mirosul incercand sa se abtina a nu le manca inca. Pesemne era ceasul in care personalul lua pranzul. Am cerut permisiunea sa ma asez langa el , dar nu mi-a spus nimic. Ce-i drept , m-am riscat si m-am asezat. Mi-am aprins o tigara , explicandu-i ca sunt dornic sa schimb cateva cuvinte in romana si ca as plati pentru asta. La vremea respectiva nu erau atat de multi oameni migratori asa ca Spania era cat de cat curata.

Mi-a raspuns foarte lent cu o intrebare la care nu ma asteptam indiferent de pozitia in care se afla.
– Cam cat esti tu dispus sa-mi platesti , ca sa vorbesc cu tine ??!
Sunt perplex. Omul a luat ipoteza mea in serios desi era doar un fel de a spune. Ma indoiam ca cineva ar fi putut fi atat de brutal. I-am dat un buzunar de fise. Erau niste eurocenti amarati, oricum nu si-ar fi luat mare lucru cu ei.
Mi-a spus ca nu are acte de identitate si ca nu poate sa se intoarca in tara. Se gandeste tot timpul la cum sa faca sa poate ajunge acasa. Era de loc din Medgidia. Atat de aproape de mine si totusi atat de strain. N-am incercat sa-i stopez predicile , ascultandu-i cu fascinatie povestea. Era mai in varsta cu mult decat mine.

Pe vremea lui Ceasca a dus o viata extraordinar de grea. Imi arata cu mandrie o carticica. Ma gandeam ce mama dracului vrea sa vad acolo. Scria foarte larg. A S O C I A T I A    P R I Z O N I E R I L O R    P E R S E C U T A T I    F I Z I C   SI   M O R A L…
Dedesubt era pusa poza lui si alaturi numele si prenumele. Am vazut cum isi pleaca chipul. Imi spune cu o voce resemnata.
– 5 ani la JILAVA. 5 ani iti dai seama. ?

Asa a inceput totul. Era in floarea varstei si cauta o cale sa iasa din tara. La granita l-au prins cu acte false. Cum mama dracului facuse rost de ele habar nu am. Imi explica pe indelete cum a fost retinut batut si subjugat. Fara pic de mila. 
‘ Un ofiter pune mana pe mine. Baga-mi-as pula-n mata de cioroi , credeai ca esti liber ? Unde credeai ca pleci ?
Imi zicea totul ca si cum ar fi citit de undeva , retinandu-le numele tuturor cu care a avut ceva in comun in acea perioada.
Ma leaga si ma duce intr-un tunel. Aud tipete de oroare. Aud voci care cer mila Domnului. Ochii incep sa-i lacrimeze treptat.
E o inchisoare sub pamant. Pamantul care cade surpat. Li se usuca inima de durere. Multi nevinovati.

Eram singur. Celula extrem de ingusta. Nu vad cer , nu vad oameni , nu vad nici o fiinta. Nu miros iarba , mancare , aer… Aud strigate de moarte si voci schizofrenice. Eram foarte naiv. Stiam ca pentru ceea ce facusem nu meritam sa fiu atat de grav acuzat.. Ma gandeam ca e o greseala si ca cineva trebuie sa vina dupa mine.
N-a fost asa.

Sunt luat din celula. Habar nu am daca mai e noapte sau zi. Nu stiu nici macar daca e marti , luni sau duminica. Un barbat inalt ma duce intr-o alta incapere. Imi dadea ordine ca unui caine.
– Sezi !!

Stau pe scaun. In sfarsit. Ma gandesc ca ce a fost mai greu a trecut.

Stau pe scaun cam de mult timp. Cateva ore bune. Nimeni nu vine in camera. Sunt doi mascati care ma vegheaza. Orice le zic , nu-mi raspund.

Stau pe scaun de foarte multa vreme. Mi-au anchilozat membrele , spatele , ceafa tot. Mi-e sete iar la foame nu ma pot gandi. Continui sa sper , sezand.

Nu mai suport scaunul. Cred ca de doua zile stau jos. E groaznic. Sunt amortit. Intru in panica . incerc sa ma ridic dar nu pot. Nici macar nu sunt lasat. (aici e momentul cand tiganul da cu pumnul in masa de durere si tipa la mine – jegosii dracului…)

Le cer indurare. Abia pot vorbi. Un mascat iese si revine dupa cateva minute.
– Ridica-te cioara. E ora cinci. Ridica-te.

Ma ridic. Imi sumec gatul , imi misc gleznele. (tiganul plange)
Merg incet in jurul mesei. Fac cateva ture. Realizez ca sunt singurul barbat dintre detinuti. Restul numai femei. Numar turele. 5.
Mascatii vin la mine si ma aseaza fortat. Teroarea continua.

Stau iar pe scaun. Am avut cateva momente de rasfat. Ma doare tot. Imi e sete si cer apa. Mi se aduce foarte putina. Doua inghitituri.
Iti aduceau apa pentru ca niciodata sa nu te poti satura. Mereu putina. Mereu tintuit intr-un scaun. Imi explica.

Cand venea pahar cu doua inghitituri stiam ca a mai trecut o zi.
Trecuse  multa vreme in care nu am facut decat sa stau pe scaun. Ma ridicam la cele 5 ture in jurul mesei. Mi se pareau o adevara plimbare.

Dupa mult timp , anchilozat sunt scos din incapere. Tot timpul in care am stat acolo am auzit niste clopote dar nu stiam ce rol au. Acum am inteles. Bateau doar cand iesea sau intra cineva. O femeie imi spune ca aici rezista doar cei puternici si ca nici iadul nu e atat de rau.

Ceea ce ma uimea cel mai mult era faptul ca toate prizonierele erau profesoare , ori avocate ori notarite. Numai femei de seama. Femei batrane de peste 80 de ani. Una dintre ele era acolo pentru ca-si ascunsese nepotul de militie cand era cautat pentru furt.

Am un noroc iesit din comun. Sunt trimis de gardieni sa aduc apa in fiecare zi, asa ca am pot sa-mi indestulez setae. Beau enorm de mult. Ma satur intr-un sfarsit. Dupa toate astea ma muta un etaj mai sus. O multime de anchilozati stau pe pat. Zambesc la mine. Numai femei. Stiu ca-mi zambesc doar ca sa fiu mai puternic. Plang. Cineva ma opreste. Imi sopteste. Ai grija sa nu te vada…
 
Trebuie sa spal toate femeile pe picioare , intre picioare , pe maini pe fata. Numai oase vinete si chipuri zambitoare. Nu le-a ramas nimic. Nici un minut nu m-am gandit sa-mi fie sila.  Spal si ma duc sa aduc apa. La cateva zile sunt dus in incaperea cu statul pe scaunn si tot asa.
– 5 ani de zile… se aud clopotele. Doi mascati ma scot si ma arunca in strada. Sunt liber. Cu sufletul macinat si membrele distruse. Ma simt un albatros si lumina cerului ma orbeste…. Simt glasul oamenilor , voci civilizate. Vad copii pe strazi. E minunat.

Tiganul se calmeaza.. asa a fost. Nu te mint. Si eu vroiam sa aud glasul romanesc , tot ca tine.. dar in alte imprejurari. Pretul pe care mi l-ai oferit e de nimic. Il accept din onestitate.

La cateva zile plec spre tara. In autocar in spatele meu sta tiganul. Isi facuse rost de niste acte false…. Oare cum mama naibii pusese mana pe ele??
La o vama mecanismul autocarului cade. Atat eu cat si el ne chinuim de urgenta sa-l punem in functionare…. Garda ceha ne cere actele.. oare cum pusese mana pe ele…
Suntem dusi undeva in Praga.

A fi sau a nu fi… ma doare fix in pula unde-oi fi!

noiembrie 27, 2007

Canta ca vaca in surdina. Imi provoca sila ori de cate ori incerca sa se faca vazuta….
Se imbraca de pe unde apuca. Astazi era femeia lu` ala , maine a lu` ala… si tot asa , de parca ar fi castigat-o la loterie. Pretul ei era unul infim , de nimic. Facea cateva nazuri la inceput , apoi primea o palma si se urca in masina , luata cu japca. Ma uitam dupa ea si vedeam cu se topeste prin parbriz din ce in ce mai tare. Ajunsa la destinatie trecea la treaba si in cateva minute le indestula pofta la mai multi. O serveau ca pe-o carpa cu vodca de doi lei si paine mucegaita. Devenise anemica desi ori de cate ori prindea niste mancare baga in ea ca-ntr-o cantina. Isi lega sentimentele de niste prostii. Facea in jur de 5-6 kilometri pe jos pentru a veni inapoi. O auzeam mereu de la balcon…
A fi sau a nu fi… ma doare fix in pula unde-oi fi !

Dupa ceva vreme aud o discutie intre vecini. Suna cam asa….
-A plecat in Spania …starpitura. Sa-I futa si pe aia. Mare minune daca nu vine cu sifilis de acolo…

Si asa a fost.

Au arestat-o pe undeva pe langa Tenerife. N-am retinut bine orasul desi mi se parea cunoscut. Au arestat-o impreuna cu alte cateva tinere romance plecate la produs in afara. La analize i-a iesit crucea in sange. Sifilis. O urmareau si spaniolii sa-o omoare. Ar fi batut-o pana ar fi dat dracii in ea. Mafia Latina.

A fi sau a nu fi …. ma doare fix in pula unde-oi fi…. Iarasi canta ca o proasta la marginea vietii. Pentru ea nu ar fi avut nici un rost. N-ar fi contat unde este , ce face , ce mananca pentru ca traia realmente gratuit. N-avea nimic de pierdut insa nu reusea sa castige nimic. Imi pierdea pariul pe care il facusem cu taica-sau , Dumnezeu sa-l ierte, care prevestea ca o sa se ajunga rau de tot dupa ce a plecat si s-a dus la mama ei. Alta panarama.
A plecat intr-o zi pe o ploaie torentiala. Isi luase o umbrela si dusa a fost. Destinatia – anywhere.

O vad in autobuz. E un fel de zana. Frumos aranjata , cu parul cret lung si brunet. Sta pe scaun si-si tine baietul in brate. In stanga ei , un barbat ii o aseaza mana lui extrem de comod pe unul din umeri. Se vede cum ii absoarbe fiecare miscare , inghitind atat de placut din fiinta  umeda si blajina. Foarte curata.

E ea. Schimbata 100%. O recunosc dupa chip si maini. Ochii mei raman tintuiti inspre ea. Arata foarte bine. Se joaca cu baietelul. Zambesc pentru ea. Probabil nu ma recunoaste. Nici vocea nu mi-o tine minte. Ceva s-a intamplat , nu-mi dau seama ce caci am simtit cum pentru cateva secunde , privirea ei a ramas intepenita spre mine. Mi-a vazut palaria obscura si probabil s-a intrebat cine o poarta.

S-a ridicat sa coboare. Vrand sa-i fac am izbit o persoana dinaintea mea. Ma miscam foarte greu , nemaifiind in floarea vietii mele. Sesizez cum blugii ei mulati ating celelalte picioare inghesuite. O las sa coboare in liniste , cu zambetul pe buze. Rad. Am castigat pana la urma un pariu…

De afara imi arunca o ultima privire. Extrem de adanc fixata. Pana in fundul retinelor. Parca ar fi vrut sa-mi spuna.. Iti amintesti tataie zilele cand ma urmareai de la balcon si ma deteriorai din priviri ? iti amintesti suferinta futu-ti mortii matii sa-ti fut ?? Ce mai ai de zis ?? Hhh ??
Si pe gura mi s-au putut citi aburind cuvintele la geam .. A fi sau a nu fi… ma doare fix in pula unde-oi fi !!!

Alizee – Partea I

octombrie 18, 2007

Sufletu-mi este clandestin. De o asa mare amploare incat nici nu-l mai simt la locul lui. Parca ieri era in acele momente de glorie si canta marseilleza pe strazile frantuzesti iar azi il vad cum strange arhaisme incercand sa le clateasca de praf si rugina. Sufletul meu este partas la degradarea lenta si treptata a lumii. Gradina lui ,a eu-lui lui a nascut un Cain modern. Cain nu l-a mai ucis pe Abel. Cain e un inger. Retinele il strang precum centurile de siguranta. Retinele il dor. Cain a picat examenul pentru permis si tot el a reprofilat facilitatile pe care prietenii le-ar fi adus. Acestia ar fi murit repede. Cum a fost cu vanatorii de fantome. Ei mor intotdeauna primii. Studiile facute asupra elementelor atmosferice arata ca din unele oase moarte pot rasari flori foarte rare si extrem de pretioase.
Petrecerea incepea mereu la aceeasi ora. Oameni care mai de care  mai nobili serveau frumos cina , vorbind despre afacerile vremii. Erau burghezi. Aveau tot dreptul sa o faca. Nobili cu sange nobil. Fiecare barbat purta perucha alba si lunga si femeile la randul lor purtau ceva asemanator. Se dansa elangat. Tango-ul incepea trist. Ei ingenuncheau isi roteau mainile , atingandu-se pe laturile copsale ale trunchiurilor de doamna bine dezvoltata , cu pielea catifelata si galanta de unde nu putea lipsi evantaiul subtire si cu cat mai putine culori. Nobilii isi beau licoarea care le dadea putere. Mai rosie ca orice vin vechi. Mai rosie decat orice , cum numai din vene de asemenea , nobile se puteau obtine. Din majoritatea fecioarelor una era mereu sacrificata si crucificata pe altar. Alizee fusese aleasa in acea saptamana. Carnea de pe Alizee era frageda,sangele de o puritate iesita din comun, ochii foarte albastri si cu genele foarte mari. Incet incet masoneria se usura de cate o masca si masa aceea de nobili devea tot mai neatragatoare. Doamnele mai in varsta , care dadeau aspectul unei clase foarte bine educate isi schimbau infatisarea , pe chipul lor astearnandu-se povara unui blestem greu de suportat. Nemurirea avea un foarte mare pret. Alizee trebuia sa tina un discurs. Initierea era foarte complicata si tineretea ei fara margini nu stia in ce intra. A tinut un discurs foarte frumos primind aplauze de la toata lumea prezenta dupa care a fost invitata la dans de Christopfher. Miscarile lui erau mirifice. Contopirea celor doi trezea invidia tuturor. Cristopfher era initiatorul , cel mai inalt ring unde se poate ajunge, Marele Inpector General. Multi nu stiau de ce tocmai el a vrut sa iasa la dans cu aceasta domnisoara necunoscuta caci pana acum avusesera loc mai multe sacrificari dar el nu si-a aratat macar fata , d-apoi sa faca pasi in ring. Alizee este pusa pe altar. Lantul lui Cristopfher o loveste peste gat usor , iar ea geme ca si cum ar fi dezvirginata. Picaturile erau extrem de aprinse si foarte dulci. Numai cei mai curati aveau asa ceva. Numai cei care nu comisesera niciodata nici un pacat. Chistopfher a iertat-o. fecioara se ridica si isi continua dansul fara a stii ce s-a intamplat. El o urmareste privindu-i pasii usori si facuti la intamplare. Tremura….