Ahhhh

Imi amintesc totul. Aveai aceeasi privire atunci, acelasi suras demential pe care ti-l divinizam ori de cate ori mi-l daruiai sau il nasteai banal la cate un barman care iti cerceta atent fizionomia. Nu mai stiu daca eram gelos, dar stiu ca acum as fi, acum cu siguranta as fi. Tin minte totul, baby. Glasul, palma ta, fesele tale, talpile tale alergand prin zapezi inalte cat locomotivele… Ce frumoasa erai! In clipa aceea aveam deja scenarii cu plecarea ta. Mi le imaginam subit, fara sa vreau – imaginatie imbecila – o sa razi, tu stii ca eu am fost mereu un imbecil. Uneori aveam senzatia ca te fortez eu sa pleci.

Dupa un timp nici nu mai visam la tine. Dupa un timp plecasei cu totul. Incet, sa nu resimt taisul lamei peste suflet, plecai incet, cat te lasam eu sa pleci. Nici n-a avut un pret macar, nici un folos. Ce frumoasa erai! Pentru mine nimic nu mai avea un sens. Aveam ceea ce-mi dorisem, baby. Libertatea, accesul la doctrina omenirii, la cotidian, aveam accesul la sani, la pandore creole, acces  pe care o dragoste nu mi  l-ar fi dat niciodata. Stiam ca orice depresie m-ar fi lovit, posibilitatea sa-mi stagneze avantul spre haos ar fi fost nula, asa ca traiam, in fiece clipa traiam din abundenta fara sa-mi dau seama ca traiesc fara tine.

Zile, nopti, saptamani, ani… adunate pentru nimicuri. De unde sa stie acel Razvan ca in fiecare seara traita la viteza luminii, ochii I se vor umple de lacrimi? De unde sa stie el ca va strange perna intre dinti de durere, de unde sa cunoasca??? Bun… traiam viata din plin. Langa tine n-am trait-o, langa tine am avut mereu reguli. Astazi mi-e dor de regulile tale, sa-mi bag pula!! Astazi te-as implora sa le impui, sa ridici peste mine macarale multe, sa tai culoarele imbolnavite, sa ma aranjezi iarasi. Sa nu ma mai lasi sa plec eu.

Sunt o povara. Pentru toti. Pentru mine insumi cu atat mai mult. Ma uit de fiecare data in oglinda si-mi dau seama ca mie nu-mi place lumea in splendoarea ei cristalina. Nu. Nu-mi place sa o vad dezbaracata, nu-mi place interesul ei nenorocit ( undeva anume interesul primeaza si o stii) nu-mi plac cluburile de noapte, nu-mi plac oamenii, nu-mi plac aplauzele lor frenetice, sunetul lor de disperare inaintea mortii. Eu cand voi muri o sa tac, n-are importanta, important este ca mi-ar placea sa mai vorbim. Sa dau drumul fibrelor canceroase de libertate care m-au inlantuit si ma condamna la o viata aparent fericita, dar chinuitoare in adancuri…..
………………………………………………………………………………..
Visez. Nici nu stiu de ce o fac. Poate doar pentru ca asa trebuie sa fie. Ai fost in fiecare femeie din viata mea si niciodata n-am stiut sa te pastrez. Mereu am ignorat adevarul. Acum cand umblu singur pe strazile din Eforie si ma gandesc la tine simt ca viata mea inca nu s-a terminat. Daca nu ma gandesc la tine, crede-ma, n-am nici un sens. Acum cand ma opresc sa trag un fum dupa ferestre resimt intelesuri. Inteleg acum ceva ce nu as fi inteles atunci nici in ruptul capului. Inteleg cat de mult nu voiai sa pleci. Ce ciudat este sa traiesti pentru altii. Sa nu-ti doresti sa-i superi, sa nu-i vezi plangand, sa nu-i vezi cazand dupa piedestaluri si sa renunti cu totul la tine. Acum te inteleg. Cand traiesti pentru altii ramai nefericit. Astazi m-am oprit pe o strada. Habar n-am cum se numea, dar mi-a placut sa ma intind pe bordura si sa privesc cerul in mijlocul zilei si al aglomeratiei. Mi-am simtit rasuflarea. M-am simtit privit din masini. Ei nu stiu. Ei poarta in suflet elanul pe care taman ce eu il dau jos. Am invatat sa fiu singur. Singur cu mine, singur impreuna, dar cateodata, cateodata as da orice sa adorm langa tine. Stiu ca toate aceste randuri nu-ti spun nimic acum, stiu ca probabil nici nu le vei citi, dar daca o vei face, vei intelege la randul tau mai tarziu. E scris ca noi doi sa ne intelegem cu intarziere. In sfarsit, mi-ar placea sa te intorci – e tot ce vreau sa spun si ma lungesc fara motive. Mi-ar placea sa te intorci in fiecare seara la mine, sa mi arati ca lipsa ta este o tampenie. Dar gatul strain… gatul strain te va inlantui si mai mult, pantera. Gatul strain o sa-ti aduca tie insati foamea de libertate, acelasi avant cretin. Poate ne vom intalni intr-o zi pe borduri. Zambeste-mi. Celelalte zambete au fost lacrimi….
Visez. Dracu mai stie la ce ora. O sa-ti dau totul candva. Ahhh..

Explore posts in the same categories: Prin paduri intunecate

2 comentarii pe “Ahhhh”

  1. Sugar Queen Says:

    E frumos ce ai scris tu aici… Mda, aşa se întâmplă.
    What goes around, comes around. It`s called Karma…

  2. Mistery_icon Says:

    E preferabil sa nu ingheti cand baby te cauta cel mai mult. Asculta aspiratiile! Daca baby ar indeparta doar prezenta ei, ar umple lumea? Stagneaza intrebarile si raspunsul poate fi acelasi: vei intelege candva!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: