Incotro

Se duc in vant. Toate. Umbrelele se strang de pe plaja si valurile bat triste. Zeci de perechi de ochi lacrimeaza pe diguri, iar soarele apune mai devreme – semn ca se duce dracului totul. Briza rece imi flutura camasa alba si ma simt stingherit pe un mal care nu-mi mai apartine. Incotro – ma intreaba un glas. E glasul lui Baby, glasul ei… dar eu n-am ce raspunsuri sa-i dau pentru ca simt ca nu ma mai cunosc. De unde sa mai am habar unde ma-ndrept???
Baby are o repulsie fata de mine. Vrea sa ne despartim. Imi spune asta rece, parca privindu-ma acut in ochi, cu o tarie pe care nu i-am cunoscut-o niciodata. Ce ciudat mi se pare.. ochii ei ascundeau atatea secrete si ma oglindeau fermecator, dar acum, acum imi sterg reflexia. Baby nu mai crede in vorbele mele, imi spune ca n-o mai iubesc, ca o evit, ca intre noi nu mai e nimic special. Imi trimite tot mai putine mesaje, se adaposteste pe drumuri numai de ea stiute si ramane inchisa acolo ca-ntr-o carcera…
O inteleg. N-are cum sa mai stea langa un neispravit. Baby are toata viata inainte. Taci, lasa-ma sa termin, ai toata viata inainte si tu stii. Si nu plange cand citesti prin mine, caci stii ca daca trebuie sa plece cineva, plec eu. N-am vrut niciodata sa suferi din cauza mea. N-am vrut niciodata sa devin pentru tine o deziluzie, o amintire. Nu mi-am dorit nicicand sa ridici un zid intre noi, ba mai mult, sa-l sprijini cand se clatina, atunci ca dragostea noastra e pe care sa treaca prin el. Am fumat Dunhill langa tine, ti-am sarutat tacerile, zambetele, ti-am elucidat cele mai tembele secrete si temeri ale mele. Am legat cu tine prietenii ascunse, sarmante, incitate. Uneori mi se infunda urechile cand ma gandesc la tine si sangele imi sparge arterele… unde vrei sa pleci, baby???
Ce anume te asteapta pe pamantul asta? M-am saturat sa-ti scriu vorbe frumoase… Unde mama dracului vrei sa pleci, dragostea mea? Cat de personal a devenit textul asta daca actantii se sfarama in inceputuri iar noi ne lefaim pe pagini?? Nu, n-am atat de mult aur cu care sa-ti acopar gleznele, genunchii, venele.. in fond, n-am aur deloc. N-am atat de mult guri care sa-ti sopteasca din diferite unghiuri ca te iubesc, ca pentru tine as fi in stare de orice! N-am nimic, baby. Doar briza care-mi flutura rece camasa alba. Tu o mai simti??? Tu ma mai simti?? Tu care vei merge candva cu masina visurilor noastre, tu ma mai simti??
Sfarsit de vara – sfarsit de poveste – sfarsit de Razvan. Daca as culege litere din ceruri as asterne doar dorinte pe coli. Mi-as preschimba numele in pasare. Sau in orice alta fiinta care ti se aseamana. Pentru ca esti cea mai frumoasa, Baby, esti cea mai frumoasa, iar eu nu pot decat sa-ti ridic statui si sa ma las posedat de tine. Sunt sclavul tau, mereu voi fi! Chiar si atunci cand vom rupe lianele…
P.S – nu te trezi devreme! Nu mai are rost…

Explore posts in the same categories: Prin paduri intunecate

3 comentarii pe “Incotro”

  1. ..... Says:

    Baby…baby nu pleaca niciodata. Tu poti face o „Baby” din ce persoana vrei!!!

  2. verdedeparis Says:

  3. rasarit Says:

    si cate se inteleg din punctele astea…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: