Pentru ca dau totul…

Este o noapte de-a dreptul tembela. Cartierul asta a devenit intre timp locul in care cele mai mari curve din oras se strang pentru a-si etala emancipat – calitatile de logodnica. Aceleasi chipuri ruinate, aceleasi desarte priviri, haine atarnate pe bucati de carne extrafutute, ca niste siroaie de sange. Pana si porumbita aia mica, Delia, s-a adaugat in convoi…  Uneori am impresia ca as putea prinde pizdele astea in palme si as putea scrie cu ele PULA pe ceruri. Oxigenul  s-a infectat cu HIV si, ca printr-o minune, ecouri lautaresti ii canta sfarsitul. Surad numai atunci cand realizez ca fiecare dintre aceste taraturi va ajunge la un moment dat bebelusa cuiva. Fiinta pentru care el va da totul…
Exista pentru fiecare dintre noi o fiinta pentru ca vom da totul. Una singura. Iar ironia sortii ne face principalii comedianti ai vietilor noastre ratate. Noi gasim femei in alte cartiere, in alte orase, din care bineinteles, cream bebelusele noastre, carora le inaintam si le incredintam constient – sufletul pe tava. Tu, ingerul meu, tu care dormi la ora asta tarzie pe un pat alb, in puf de zana si atena, tu esti singurul care nu m-ar trada niciodata. Tu, ingerul meu, tu care te rogi in fiecare seara sa ne intalnim din nou in vise si visuri, tu esti singurul care n-ar uita niciodata… La tine nu o sa renunt nici atunci cand buzele imi vor atarna ca niste liane in bezna eterna. Nu te voi rani nici macar in ganduri, nu te voi judeca, nu te voi acuza, nu te voi arata cu degetul. Tie iti este permis orice, ingerul meu. Numai tu stai si privesti la fel ca mine cerul pe care cateodata, intr-o noapte tembela, niste curve au scris cu stele PULA pe el.
Tu nu faci parte din nici o lume cunoscuta sau necunoscuta, tu esti neinventat inca, dar iti spun inger pentru ca este singurul sens pe care ti-l pot darui. Ingerii nu sunt puri dar se aseaza peste umerii tai si de cele mai multe ori te scot din rahaturi, iar tu ma salvezi pe mine mereu. Tu ma redai, ma construiesti si ma lasi liber. Tie iti place sa zbori in jurul meu, iti place sa te strig pe numele tau celest si sa-ti astern galaxiile la picioare. Cum sa nu te iubesc, cum sa nu fiu numai al tau, al ochilor tai, al mersului tau clandestin?? Cum sa nu-ti apartin numai tie sau cum sa te vand vreodata cand tu esti fiecare glas pe care il simt in timpane, cand tu esti fiecare pas, fiecare debut si fiecare final??
Pentru tine, ingerul meu, pentru tine las aici insemne. Pentru tine ma vindec si ma imbolnavesc in acelasi timp. Pentru tine inventez nasteri si decese, pentru tine ma aflu si pentru tine lipsesc. Cu tine ajung in dormitoare retrase si ma dezbrac de pene si stau langa tine intins, privindu-ma in oglinda… doar ca sa-mi spui ca sunt asa… frumos… ca tine.
Abia cand termin de vorbit cu tine constat ca-n cartier luminile s-au stins. Nici ele, siluetele logodnicelor ratacite nu mai sunt. Pe ceruri nu mai scrie nimic asa ca am mazgalit mare cu o coada de cometa : Te iubesc ingerul meu, in oricare dintre lumi ai fi!!! Si ma arunc linistit pe un pat alb, in puf de zana si atena si stiu, si simt ca sunt singurul care nu te-ar trada niciodata si sunt unicul care nu ti-ar da sa respiri niciodata oxigen infectat cu HIV… Niciodata!!!

Explore posts in the same categories: Jurnal de bord

4 comentarii pe “Pentru ca dau totul…”

  1. Iris Says:

    Suntem jumatati de inger care bantuie prin viata cautand frenetic cealalta jumatate;
    Cealalta jumatate pentru care si impreuna cu care dam totul, facem totul, suntem un TOT.
    Cerul nu lasa de fiecare data o jumatate perfect potrivita; in timp si cu dragoste se slefuiesc ambele jumatati pana la imbinare perfecta.
    Cand deja nu mai credem in ingeri, dragoste, nu mai credem in existenta jumatatii si in pasiunea daruirii pana la uitare de sine, devenim curve si ne multumim cu pula.

  2. rasarit Says:

    Suntem intr-o lume in care doar pula conteaza! Suntem condusi de femei coioase, femei cu coaie, femei… Eu mi-am pastrat undeva ingerul. Acolo, undeva in imensitate – singur – fara alti ingeri…

  3. verdedeparis Says:

    omg..

  4. psycho Says:

    totul si nimic…cine vrea sa primeasca totul, R? sau, mai degraba, cine poate sa primeasca totul? uneori ma gandesc ca suntem egoisti in abnegatia noastra fata de celalalt, si ar trebui sa pastram putin si pentru noi. sa diminuam povara celui care va primi! caci totul e o povara, R! fericirea e o povara! si tu stii asta…iar mie nu-mi ramane decat sa-ti mangai suav sufletul, in trecere, asemeni unei harpe…si ramai, totusi! ramai la fel de patimas!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: