Sunetul spermei.. Impreuna!
Sa traiesc in Parisul tarfelor
sau undeva la tara in Marea britanie
printre vacile de rasa si cainii vagabonzi irlandezi
ori in Berlin, in pesterile urbane naziste
jucandu-ma poker pe fesele lui Marylin Monroe?
in cazemate solitare din magma Carpatilor, cu capra neagra pe post
de papusa gomflabila si ursii brasoveni cu pistoalele indreptate
spre mine de fiecare data cand aprind o tigara?
Unde sa traiesc bine? Pe umerii tai plansi si mangaiati de alte inele?
sub aripile tale topite de aerul biblic si privirile inocente pe care mi le-arunci
ori de cate ori vrei sa pari indragostita?
sub rotile de tren in care te ascunzi ca o fetita cu chibriturile lingand pe gingii
realitatea: E Baby? Nu e Baby? Cu trifoiul norocos intre palme.. Ma iubeste? Nu ma iubeste?
Mi-o trage? Nu mi-o trage?
Cum sa traiesc bine? Cu gratia pasilor de flamenco in picioare dupa cei zece ani
in care trebuie mimat pentru a provoca o banala erectie masculina?
Unde sa traiesc bine? Pe nisipul rosu mediteraneean si apa ca spirtul, in care daca intri
ai senzatia ca te ustura curul si ca alcoolul acela merita sorbit intr-o seara
si strecurat prin paine?
in America, intr-un bordel, cu un vin inainte gandindu-ma la literaturi in timp
ce o pustoaica de 13 ani mi-o suge fara sa inteleaga ca pula e facuta pentru femeile
cu blanuri si matasuri imprejurul spatelui?
la o masa cu o femeie de 24 de ani care intre timp va deveni mama si-si va conduce
bebelusii la gradinita din coltul orasului, va astepta autobuzul sa se intoarca
la viata de casnica, nu inainte de a schimba cateva vorbe cu ginecologul
care-i va spune ca uterele i s-au batut de timp si cea mai buna solutie e laptaria
de la ruleta?…
Sa traiesc intr-o Romanie romantica precum brizele eminesciene in fumul gros al mertanelor
de pe soselele aglormerate si autostrazile suspendate din Bucuresti?
Cum sa traiesc? Cu pletele in vand si ochii caprui in ceata de la malul marii negre.. acolo
unde penisul e alb ca zapada si barbatii cad imbatati de valurile de coniac – peste digurile
surde si chefalii de toamna?
Unde sa traim impreuna? In vis la tine.. atunci cand te intorci si te gandesti la cum ar fi
sa ne-o tragem in fiecare seara in care locuim impreuna, printre sunetul hainelor din sertare
si biletelele de adio de pe frigider?
Cum as putea sa traiesc bine? Cu ochii beliti la tipele de la cablu si de la ghiseele din gari straine
care nu stiu decat sa suga in spatele cortinei, desi viata arata altfel la lumina lunii?
intr-un noiembrie zguduit si urlat prin gripe de porci, fara beatles si ninsori, bucurandu-ne ca prostii
de vremurile in care universul ne plange sub pielea lui, tacerile?
Cu atata vin vechi ramas nesorbit si atatea plecari amare ramase nesemnate, incat merita sa le-o tragi anal
tuturor jegosilor care-au ajuns cu pile in rai?
Pescuind visari de la etaj, jucand jocul mortului – sa m-arunc, sa nu m-arunc? dar parca ii vad pula popii
cand o spovedeste pe nevasta-mea in timp ce ma ingroapa…
parca il vad .. in toata splendoarea lui, cautand cuvinte din biblie, asternandu-le la botul cucoanelor credincioase
care si-ar vinde sufletul pentru altarul boem din pantalonii parintelui Ciprian…
Banuiesc ca nu se poate trai bine in acest rahat cotidian, decat atunci cand cerul isi lasa petalele
pe patul din mijlocul parcului si isi bea berea inainte de culcare
si ne poarta pe amandoi in rondouri .. si ne amesteca in savarani si tiramisuri, invatandu-ne
sa ne iubim alternativ, ca o poveste paralele cu cea deja scrisa….
banuiesc ca nu se poate trai bine decat atunci cand pleaca berzele cu inimile noastre
legate, lasandu-ne in priviri amintirile lor timpurii!!!
nu se poate trai bine decat atunci cand.. ramasi fara cuvinte si timpuri
vom incerca sa ne atingem cu iluzia ca am ramas impreuna.. chiar daca nu mai stim nimic
unul despre celalalt din ziua nuntii noastre..
Amin!
noiembrie 9, 2009 la 1:17 pm
Stimate domn, declar pe proprie raspundere ca sunt indragostita de dumneavoastra pana peste cap! Nu va cunosc, vreau sa va cunosc, vreau sa traiesc o zi langa dumneavoastra si dupa aceea sa ramanem fara cuvinte impreuna! Chiar daca nu mai stim nimic unul despre celalalt din ziua nuntii noastre..
Ma pastrezi vie?
noiembrie 10, 2009 la 3:50 pm
21 de ani si ma pierd in cuvintele tale!!! ne cunoastem? nu ne cunoastem? ramane la aprecierea ta!
noiembrie 14, 2009 la 11:12 am
nu stiu daca ne cunoastem… nici nu vreau sa stiu…
noiembrie 14, 2009 la 11:12 am
sunt frumoase misterele..