O zi

Iata-ma, finalmente, pe o ploaie torentiala, cum ambientez fiecare strop cazut in fereastra, inchis pentru mai mult de opt ore intr-o televiziune. Nici o forma de evadare nu este posibila. Sufar pentru fiecare clipa de liniste care lipseste fiindca zgomotul si aglomeratia ma strapung in absolut toate oasele. Multimile sunt in extaz langa mine. Cred ca intr-un minut aud cuvantul stiri de cel putin o suta de ori urmat apoi de urale, rasete si chicoteli. Ies din birou pentru ca nu mai suport, ceea ce implicit aduce cu sine posibilitatea de a exploda iar asta ar lasa in urma vanatai. Iau pachetul de tigari si ma duc sa fumez.
Pe balcon la fumat, plin. Ma intreb de unde mama dracului au aparut labagii astia. Nu i-am mai vazut in viata mea. Ma strecor inautru gasindu-mi loc intr-un colt, aproape de geam. Nu e nici un deranj, oricum nu stau sa ascult prostiile asa ca imi arunc privirea pe geam. Aproape de colt o blonda se chinuieste sa-si parcheze masina. Manevrele du-te-vino nu o ajuta cand obiectul in cauza este mai mare decat insasi inaltimea ei. Asa ca izbucnesc in ras. Inca o banalitate care se aseaza frumos in viata mea. Sting tigara de la jumatate, este un fum gros iar indivizii de langa mine vorbesc despre droguri. A fost imposibil sa nu-I aud.
Sunt nelinistit si fac drumuri dus intors de la birou la balcon. Salut binevoitor pe toata lumea care-mi iese inainte. Mutrele lor se schimba la salutul meu. Fiecare dintre ei se opreste sa imi spuna .. Ai vazut ce-a facut X? Si-a taiat venele. Stii de ce? Pentru ca n-a mai suportat. O pusese ma-sa sa intre in politica, ea n-a vrut, pentru ca nu o lasa barba-su. Om inteligent Nicu ala, stia ca acolo nu merge cu una cu doua. Stia ca o sa se arunce pe ea ca niste vulturi. Asa ca le-a tras-o la bot. A luat-o pe C. si-a plecat in Germania. Vezi… Era constrans. Il urmareau camatarii, astia de la redactie il presau pe toate partile. Eu il stiu de cand a venit la noi. A fost destept intotdeauna. A stiut sa faca banu„`, iti zic eu, frate! Acum X zace in spital. Ma-sa plange si-I da o multime de telefoane…
Ajunge! Imi vine sa strig. Oricum nu inteleg mare lucru din toata tampenia asta. Nu-l cunosc pe Nicu asta. Nu stiu cine mama dracului este si nici macar nu-mi pasa. Am auzit deja de trei ori povestea de la trei indivizi, unul dintre ei din echipa lu` Mazare. A fost in campanie  la Techirghiol cu Psd-ul. Facea poze. Ma rog, scarbit fiind, ma duc la baie sa ma spal pe fata. Vreau doar o singura clipa de liniste. Sa nu mai aud nimic. Ploua si imi doresc sa fiu acasa, la calculatorul meu, sa ascult Nirvana, la maxim. Sa vina jegoasa aia de sub mine, a lu` Ungureanu si sa ma ameninte ca o sa cheme politia. Ma amuz de fiecare data cand imi zice asta. Chiar vorbisem cu un prieten sa-mi aduca inca doua boxe, special pentru martafoaica asta care nu intelege ca mi se rupe de ea si totodata de Politia din Techirghiol. Amanunte fara rost, ii cunosc pe toti lingaii aia. Niste pupincuristi ambulanti in stare de orice pentru o cateva lovele.  De ce la noi in oras s-a strans atata mafie si s-au construit atatea viloaie, case fara capat, adevarate palate iar de la poarta fiecareia dintre ele nu lipsesc masinile scumpe parcate pereche pereche, una langa cealalta? De ce la noi in oras fac ratatii astia tot ce vor, cumpara ce isi doresc, isi construiesc magazine si terase pe un teritoriu considerat dintotdeauna patrimoniu? Asadar, daca lor nu le pasa, mie de ce sa imi pese? Dar cum oamenii sufera de bolile care sunt doar ale lor, baba cretina considera ca singura greseala este a mea, pentru ca ascult muzica tare. Asadar, o incadrez in gandirea intacta, de sine statatoare, cu ochii in stele.
Atatea rascoale interioare pentru nimic. Ma asez la birou, resemnandu-ma din toate punctele de vedere. Mirosul statut imi umple narile de mazga. Deschid geamul si intru pe messenger. Nici o persoana disponibila in momentul de fata. Zic disponibila, referindu-ma strict la persoanele cu care poti lega cateva cuvinte. Din cealalta categorie sunt o gramada. Incep sa trimit mesaje. Alandala. Habar nu am de ce fac acest lucru dar continui sa trimit mesaje la diferite numere. Unele dintre ele imi raspund liric. Rad sec. Singurele momente in care ma linisesc si nu mai simt cum iluzia batranetii devine realitate, sunt acelea  in care stau cu Baby. Cand vine la mine si ma mangaie pe spate. Cand ii aud glasul care ma cheama la locul nostru. Stau acolo cateva minute bune, dupa care ea pleaca cu privirea incetosata din cauza tigarii mele, strigand la mine – Ti-am spus sa nu mai fumezi!! Ti-am spus doar! Ti-am spus! Se intoarce dupa un minut si ma saruta. De fiecare data este la fel.
Asa arata o zi la redactie. Fara doar si poate, mai mult decat o tampenie. Un nimic. Cu toate astea, chiar daca ma gandesc sa-mi fac bagajele si sa plec, aud cum sunt strigat de nisipurile de la malul mediteranei, nu ma indur sa o las pe Baby aici. In doua zile mintile i-ar sta aruncate prin santuri. Plec seara spre casa urmarind din masina fiecare stalp in varful caruia sta aprins un bec. E ca un rau de lumini galbene si portocalii. E exact asa cum spunea odata Antofi, Dumnezeu sa-l ierte, ca e. Ajungi sa-ti dai seama ca nu mai conteaza trecerea zilelor. Ca e irelevant numarul lor. Ca e tot atat de cald si de rece pe cat iti doresti tu sa fie. Iar daca va fi si pe mai departe la fel, imi doresc o pastila cu gust de sarmale si somon afumat. Imi voi planta in gradina doi pomi care vor oxigena numai pentru mine, voi scrie langa ei – Stop-ai mei! si voi sta in bataia pustii.

Explore posts in the same categories: Jurnal de bord

5 comentarii pe “O zi”

  1. Liana C Says:

    … doar uneori, nu mai conteaza. Revin aici pentru un stil aparte, lectura interesanta, dar trista. Doar uneori, sesizez ca nu ploua torential.In rest, sesizez dorinta pentru tihna.Ai grija de tine.

  2. rasarit Says:

    Liana – nu am mai vb de foarte multa vreme. Sunt inmarmurit ca inca mai citesti sangele de iepure. Toate cele bune! R.

  3. Liana C Says:

    You know … birds in the air, stones on the land, fish in the water, my spirit in sunrise’s hand… sometimes.

  4. 4sparrowhawk Says:

    R…..Si tacerile sunt ascunse.

  5. rasarit Says:

    course Liana. Course M.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: